Dictionar de vorovire - Arhaisme - regionalisme din Ardeal
Ai avut de multe ori impresia ca ai venit in Ardeal si ai ajuns in China ? :)) In Ardeal exista foarte multe cuvinte unice, un fel de farmec aparte iar daca ai avut parte de Ardealul cel rustic, cel de la sat, nu centrele urbane ( no Cluj, bad Cluj) atunci cu siguranta unele cuvinte rostite cu atata simplitate de badea Gheorghe si lelea Floare iti sunau precum in bancurile alea cu chinezi ... apropo, stiti cum iti numesc chinezii copii ? Arunca o oala pe scari si ce sunet se aude ala ii numele destinat! :))) (Tzing Bing Ming)
Destul cu chinezii si chinezariile, aici vorbim despre Ardeal, sunt mai jos expuse cuvinte, intr-o lista de regionalisme din Ardeal, adunate de pe diverse siteuri, care te ajuta sa intelegi toata frumusestea Ardealului, cu toate influentele care au trecut pe aici, de-a lungul istoriei acestui minunat tinut!
ai-usturoi
ogradă-grădina
piparcă-boia de ardei
scoacă-branza dulce de vaci
gherbeboș-fierul de la sobă
dărab-bucată
iagă-sticlă
porșor-căpiță de fân
croampe-cartofi
ronghi-cârpa de șters
a dărărli-a măcina
a durgăli-a rostogoli
în habă-în șezătoare
crompiște-teren cultivat cu cartofi
tenchiște-teren cultivat cu porumb
luțărnă-lucernă
rișcaș-orez
oloi-ulei
tărnaț-prispă
sfeter-jerseu
cobat-palton
ștrimfi-ciorapi
cozliu-dulap cu sertare
rindeu-bancă cu spetează
laviță-bancă de la poarta casei
zadie-șorț
ulceauă-cană
argaț-salcâm
freguț-dud
hidede-vioară
laboș-cratiță
ștraf-căruță trasă de cai
tepsie-tavă
sin-loc de depozitare a fânului
chișcă-stomac
loptă-minge
cârpă-batic
BLID = FARFURIE
TITEU = TOPOR
GOREU = COSARA DE PORUMB
STALAJE = CREDENT = RAFT DE BUCATARIE
HIJ = LOCUL DE VII , PIVNITE
OBLAC = GEAM
Obloc = loc de geam / usa pe unde se hranesc animalele in sura
SURA - loc de trai pentru animale
RINDEU = BANCA
COCOTOARE = OGLINDA
PERGAU = CLOPOTEL
VAILING = VAS CUFUNDOS
SPOR = SOBA
CANCEU = PAHAR MARE ( MAI ADANC )
ATUTELE = ASCHII SUBTIRI DIN LEMN CU CARE SE APRINDE FOCUL
VRAJNITA = POARTA MARE DIN LEMN
IAGA = STICLA
CETARNA = BURLANE LA CASA
TISTADAR =MANCARE DE RAZALAI (COCA RAZALITA)
DRAGLA = UNEALTA CU CARE SE TRAGEA JARUL DA LA CUPTORUL DE PAINE
MOSOCOARNE = POALE IN BRAU
SCOACA = BRANZA DULCE
TUCA = CURCA
TUCOI = CURCAN
TOPANCI = PANTOFI
JEB = BUZUNAR
COCHERT = BIBILICI
FINJAUA = CANA DE BAUT APA
TOARTE = MANER
DARALAU = PISAT = PORUMB MACINAT
CIGA = SCRIPETE
arac = sant
ulceaua = cana
furcoi = furca
oloi = ulei
fiscur = fluier
branca = mana
labos = oala lata ( cratita )
ferie = tigaie
spor = soba
poiata = grajd
fedeu = capac de oala
a sfarteca a rupe o panza
carpa batic
a pitiga a ciupi
a zimbri a pofti (la o mancare)
a festi a vopsi
a basadi a vorbi despre, a se vorbi, a comenta
a darali a macina
a durali a rostogoli
a imburda a rasturna
brazgaie ploua marunt
musai obligatoriu
sogor cumnat sau prieten
ipen sanatos
beteag bolnav
betesig ?intraductibil (boala in sens figurativ)
ujina cina
mintenas imediat
amu-nita chiar acum
a duhani a fuma
a vorovi a vorbi
a tipa a arunca
bate cainele latra cainele
ulicaua care umbla mult, nu sta pe-acasa
vigan puternic
nimuric mic, plapand, pitic
nealcos mandru sau elegant
a se uji a se potrivi
ocos istet
a aldi a reusi sa faca ceva, sa finalizeze
nu aldeste nu pridideste
a aldui a blagoslovi
alditu (intraductibil)
lociorlău – stropitoare
finjeană – cană
teleac – grădină
fizălău – şiret
zadie – şorţ
bodoangă – găleată din tablă
furchiţă – furculiţă
Cuicherna – scoc
Ninerat – resfatat
Stupus – dop
Crompe – cartofi
Fatarita – fata de masa
Stergura – prosop
Fedeu – capac de oala
Susorca- panusi
Ciogol de tenchi- stiulete
Se madareste- se baga in seama
Mai – ficat
Strojac- saltea
Baghic- tabla de metal
Pana- floare
Impanat- inflorat
clapaci – ciocan
Crestul pasta hechi- pe scurtatura pina dincolo
Uliciora- carare care leaga doua drumuri
Jinghita- colostru
căpeneag = umbrelă
colompiri = cartofi
a ogoi = a linisti
zbic = bici
shutic = intuneric
soba camera
tinda hol
nila gradina
ocol curte
ulita drum
candalau soba
mosini chibrite
temetau cimitir
coparseu sicriu
ciucuri pantaloni
grumaz ceafa
branca mana
bold magazin
hiribe cartofi
tenchi porumb
pasula fasole
porodici rosii
tucur zahar
farina faina
oloi ulei
riscas orez
ai usturoi
piparca ardei
samachise iaurt
fotoghin petrol
ler cuptor
labos cratita
blid farfurie
scoverzi clatite
pancove gogosi
boaste sarmale
curichi varza
ratota omleta
clisa slanina
liptar magiun, marmelada
ludaie dovleac comestibil
brumundai sfecla
stalaj etajera
tarnat hol, camara, debara
a dimica a marunti
oua tarcate oua incondeiate (de Pasti)
procut pres
obloc ferestra
harapaua cleste
colnita magazie
dogaie ciubar mare
caput poarta
cosara magazie pentru porumb
poiata grajd (pentru vaci)
goz gunoi
iosag vite, animalele mari de pe langa casa
cocie caruta
rostei usa de la gardul spre curte
hinta leagan de joaca pentru copii
lopta minge
chiatra piatra
cirip tigla
arseu harlet
duleu drum laturalnic
imas camp
posor claie de fan
cucurbata dovleac
ruji flori
labreu vesta
jeb buzunar
lipideu cearceaf
firoanga perdea
bumb nasture
a imbumba a incheia nasturii
fioc sertar
jolj material, bucata de panza
cipca dantela (crosetata de mana)
fodra dantela (incretita)
pumnata marginea intarita superioara a fistei
jura banda, panglica aplicata pe marginea fustei
candalau,spor = soba
scoaca = branza
morareu =marar
croampe =cartofi
loste = taietei de casa
mnierău – albastru
mnierău-albiu – albastru deschis
năbrăst – roz
0 comments:
Post a Comment
1. Incercam sa fim decenti in limbaj
2. Nu te cheama nici termopane, nici masini, nici retete culinare, te simti ?